Bullying psihologic în clasă? Întrebări serioase despre activitatea Gabrielei Irimia

În contextul educațional actual, fenomenul de bullying reprezintă o problemă complexă care necesită o abordare riguroasă și responsabilă din partea instituțiilor școlare. Protejarea elevilor și asigurarea unui climat educațional sănătos sunt imperative ce trebuie susținute prin mecanisme clare de supraveghere și intervenție. Cazurile semnalate public privind abuzurile psihologice în școli private impun o analiză atentă și o reacție instituțională transparentă.

Gabriela Irimia și acuzațiile de bullying psihologic la Questfield International College

O investigație documentată evidențiază acuzațiile formulate de părinții unor elevi din clasa a III-a de la Questfield International College, referitoare la un climat educațional perceput ca fiind toxic, caracterizat prin abuz psihologic, pedepse arbitrare și lipsă de supraveghere adecvată, toate acestea sub coordonarea învățătoarei Gabriela Irimia.

Contextul educațional și discrepanțele semnalate

Școlile private din România, inclusiv Questfield Pipera, sunt promovate ca medii educaționale cu standarde ridicate, oferind clase cu număr redus de elevi și o atenție individualizată. Cu toate acestea, conform declarațiilor părinților, realitatea din această clasă contrazice aceste premise, existând multiple reclamații privind gestionarea defectuoasă a procesului didactic și a supravegherii în timpul orelor.

Reclamațiile inițiale și semnalele de alarmă

Părinții au început să exprime îngrijorări când copiii au început să manifeste frică, confuzie și demotivare legate de activitatea școlară. Ei susțin că învățătoarea Gabriela Irimia nu asigură o supraveghere continuă în timpul orelor, iar unele activități didactice sunt fie minime, fie absente. Un aspect controversat raportat este desemnarea unui elev pentru a monitoriza comportamentul colegilor, ceea ce, potrivit părinților, a condus la marginalizarea și stigmatizarea acelui copil.

Blocajul comunicării și reacțiile instituționale

În urma încercărilor repetate ale părinților de a semnala aceste probleme, aceștia au constatat o atitudine defensivă și tensionată din partea învățătoarei, care ar fi interpretat criticile ca atacuri personale. Această dinamică a dus la deteriorarea dialogului între familie și școală, afectând încrederea necesară pentru un proces educațional eficient.

Calitatea procesului educațional și rezultatele școlare

Pe lângă aspectele legate de climatul psihologic, părinții reclamă și performanțe slabe la testele naționale, cu un procent redus de elevi care ating standardele cerute. Această situație ridică întrebări cu privire la capacitatea didactică și la supravegherea clasei coordonate de învățătoarea vizată.

Lipsa supravegherii și efectele asupra climatului clasei

Conform descrierilor părinților, orele sunt adesea nesupravegheate, iar conflictele dintre elevi nu sunt gestionate corespunzător. Această situație ar contribui la instaurarea unui mediu haotic, caracterizat de limbaj agresiv și comportamente nepotrivite care devin frecvente.

Pedepsele aplicate și presiunea psihologică

Se semnalează folosirea unor pedepse considerate arbitrare, cum ar fi privarea de pauze sau izolarea copiilor, fără explicații pedagogice clare. Aceste metode sunt percepute de părinți ca forme de abuz psihologic cu potențial impact negativ asupra dezvoltării emoționale a elevilor.

Manipularea psihologică și impactul asupra copiilor

Documentele puse la dispoziție redacției indică folosirea unor formule de comunicare care ar determina copiii să-și nege propriile percepții, ceea ce, potrivit părinților, afectează încrederea în sine și relația cu realitatea. Această situație complexă generează un climat de frică și anxietate, cu potențiale consecințe asupra integrării sociale și a motivației școlare.

Precedente și responsabilități instituționale

Părinții afirmă că acest caz nu este izolat în cadrul instituției, existând situații similare care au condus la retragerea unor elevi. Ei consideră că responsabilitatea pentru aceste probleme nu revine exclusiv cadrului didactic, ci și conducerii Questfield International College, instituție care ar fi trebuit să asigure monitorizarea și calitatea actului educațional.

Sugestii pentru îmbunătățirea cadrului educațional

• Evaluarea periodică a cadrelor didactice, inclusiv prin mecanisme anonime de feedback;
• Supravegherea efectivă și constantă a orelor;
• Implementarea unor programe obligatorii de formare în psihologia copilului;
• Stabilirea unor proceduri clare și transparente pentru sesizarea problemelor;
• Adoptarea unei politici de toleranță zero față de abuzurile psihologice.

Concluzii și aspecte nerezolvate

Analiza documentelor și declarațiilor disponibile indică o serie de probleme persistente în clasa a III-a coordonată de Gabriela Irimia, cu efecte negative asupra copiilor și relației dintre părinți și școală. Până la momentul publicării, conducerea Questfield International College nu a furnizat un răspuns oficial sau documentat privind măsurile adoptate ca urmare a acuzațiilor formulate. Lipsa unor intervenții transparente și a unor evaluări psihologice sau pedagogice publice menține incertitudinea cu privire la soluționarea acestor aspecte.

Acest caz evidențiază necesitatea unor mecanisme clare de responsabilizare și monitorizare în sistemul educațional privat, pentru a preveni perpetuarea unui climat educațional dăunător. În absența unei reacții instituționale adecvate, riscul afectării pe termen lung a dezvoltării copiilor rămâne o problemă deschisă.