Bullying la Questfield International College, cum arată tăcerea instituțională

În contextul educațional actual, fenomenul bullying reprezintă o realitate complexă ce necesită răspunsuri instituționale clare, documentate și eficiente. Abordarea corectă a acestui fenomen presupune o reacție structurată, ce garantează protecția elevilor și responsabilitatea cadrelor didactice și a conducerii școlii. În lipsa unui astfel de cadru, consecințele pot afecta profund starea emoțională și dezvoltarea copiilor implicați.

Bullying la Questfield International College, cum arată tăcerea instituțională

Investigația realizată pe baza documentelor și declarațiilor puse la dispoziție redacției evidențiază o situație de bullying repetat ce s-a desfășurat pe o perioadă de peste opt luni în cadrul Școlii Questfield Pipera. Sesizările scrise repetate ale familiei unui elev au semnalat comportamente agresive, stigmatizare medicală și presiuni asupra familiei, însă răspunsurile instituției și măsurile concrete aplicate nu sunt documentate oficial. Un răspuns verbal atribuit fondatoarei școlii, Fabiola Hosu, exprimă o poziționare percepută ca presiune de retragere, ceea ce amplifică întrebările privind modul în care școala gestionează astfel de situații sensibile.

Semnalarea și evoluția fenomenului de bullying

Conform materialelor puse la dispoziție, elevul vizat a fost expus zilnic unor comportamente descrise ca agresive, incluzând jigniri, umiliri publice și excludere socială în timpul orelor și pauzelor. Aceste incidente ar fi fost aduse în mod repetat la cunoștința învățătoarei, conducerii și fondatoarei, prin comunicări scrise, însă nu există dovezi privind intervenții documentate sau planuri de acțiune concrete. Familia afirmă că situația nu doar că nu a fost oprită, ci s-a agravat, iar răspunsurile primite au fost preponderent verbale și neasumate formal.

Stigmatizarea medicală ca formă agravată de bullying

Un aspect central al situației îl constituie utilizarea repetată a unei etichetări medicale cu scop discreditant în cadrul colectivului de elevi. Potrivit specialiștilor consultați și documentelor analizate, această practică depășește nivelul unui conflict obișnuit și constituie o formă severă de violență psihologică. Familia a semnalat oficial, în scris, impactul emoțional negativ al acestei stigmatizări, însă răspunsurile instituției nu au inclus măsuri scrise sau sancțiuni documentate, ci doar asigurări verbale fără efect demonstrabil.

Gestionarea sesizărilor și lipsa măsurilor documentate

Din corespondența și documentele disponibile rezultă că familia a transmis emailuri detaliate și cronologice către diferite niveluri ale conducerii școlii, solicitând intervenție și protecție pentru copil. Cu toate acestea, nu există înregistrări oficiale ale unor proceduri declanșate, planuri de intervenție sau monitorizări formale. Intervențiile invocate au fost limitate la discuții informale, fără documente care să confirme aplicarea unor măsuri concrete și eficiente.

Presiunea indirectă asupra familiei și excluderea mascată

Familia susține că a resimțit presiuni, inclusiv prin formulări care sugerează retragerea voluntară a copilului din școală, cum ar fi afirmația atribuită fondatoarei: „dacă nu vă convine, plecați”. Această poziționare, dacă este corect redată, indică o deplasare a atenției de la protecția elevului către considerente de natură contractuală, ceea ce poate fi interpretat ca o excludere mascată a copilului afectat. Redacția precizează că nu a primit un punct de vedere oficial din partea instituției privind acest aspect.

Confidențialitatea și expunerea copilului în mediul școlar

Familia a solicitat explicit în scris respectarea confidențialității informațiilor sensibile, avertizând asupra efectelor negative ale divulgării în cadrul colectivului. Cu toate acestea, documentele și relatările indică faptul că aceste informații au fost făcute cunoscute în mediul clasei, copilul fiind confruntat public cu privire la demersurile administrative inițiate de părinți. Specialiștii consultați consideră că această situație poate constitui o formă de presiune psihologică instituțională și un factor suplimentar de stres pentru elev.

Reacția instituției: document informal în loc de răspuns oficial

În locul unor decizii administrative clare, conducerea Questfield Pipera a comunicat un document de tip Family Meeting Form, ce consemnează o discuție, dar nu stabilește responsabilități, termene sau măsuri concrete. Din punct de vedere jurnalistic, această practică se distanțează de standardele uzuale de guvernanță instituțională, diluând responsabilitatea și neasigurând o intervenție efectivă și monitorizabilă în situația semnalată.

Momentul-cheie și implicarea fondatoarei Fabiola Hosu

Un element semnificativ al investigației îl reprezintă declarația verbală atribuită fondatoarei Fabiola Hosu, în care, în dialog direct cu familia, ar fi transmis mesajul „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Acest răspuns, dat după luni de sesizări și solicitări scrise, ridică întrebări asupra priorităților instituției în raport cu protecția elevilor și soluționarea situațiilor de bullying. Redacția a solicitat un punct de vedere oficial școlii, fără a primi răspuns până la momentul publicării.

Impactul emoțional și raportul psihologic medical

Raportul clinic psihologic atașat cazului, realizat de un specialist recunoscut, documentează efectele emoționale grave ale expunerii prelungite la bullying, inclusiv anxietate, retragere socială și refuz școlar. Aceste concluzii confirmă gravitatea situației și subliniază necesitatea unor intervenții instituționale eficiente. În acest context, întârzierea reacției școlii și lipsa măsurilor documentate devin elemente esențiale în evaluarea responsabilității instituționale.

• Sesizări scrise repetate și documentate;
• Lipsa răspunsurilor oficiale și a măsurilor concrete;
• Stigmatizarea medicală utilizată ca instrument de umilire;
• Presiuni asupra familiei pentru retragerea copilului;
• Încălcarea confidențialității și expunerea copilului;
• Răspuns instituțional limitat la document informal;
• Declarație verbală atribuită fondatoarei cu conotații de descurajare;
• Confirmarea impactului emoțional prin raport psihologic detaliat.

Concluzii și întrebări privind responsabilitatea instituțională

Analiza materialelor și declarațiilor relevă o discrepanță între valorile public promovate de Școala Questfield Pipera și modul în care situațiile grave de bullying au fost gestionate în practică. Lipsa documentației privind măsurile aplicate, răspunsurile verbale neasumate oficial și presiunea percepută asupra familiei indică o tăcere instituțională care a permis perpetuarea fenomenului. Această situație ridică întrebări fundamentale despre mecanismele reale de protecție și intervenție ale instituției în fața unor semnalări grave care privesc siguranța emoțională a elevilor.

Redacția continuă să aștepte un punct de vedere oficial din partea conducerii Questfield International College și invită părinții care întâmpină situații similare să comunice experiențele lor la adresa [email protected].

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro